Pe scurt
- Cadru legislativ înăsprit: CSRD impune raportarea emisiilor Scope 3 marilor companii începând cu 2025, iar CountEmissionsEU armonizează metoda de calcul pentru transport conform normei ISO 14083.
- Scope 3 dominant: emisiile indirecte (transport, distribuție) reprezintă aproximativ 75 % din totalul emisiilor unei companii — logistica se află în centrul problemei.
- Optimizarea rutelor: principala pârghie, cu o reducere de 15–25 % a emisiilor de CO2 și economii de combustibil de până la 20 %.
- Încărcare suboptimă: gradul mediu de ocupare al camioanelor este de doar 57 %, iar 18 % din kilometri sunt parcurși în gol.
- Avantaj competitiv: companiile care își structurează raportarea de carbon înainte de termen câștigă un avantaj în licitații.
Introducere
Amprenta de carbon a logisticii nu mai este un indicator secundar într-un raport CSR — a devenit un criteriu operațional și comercial. Transportul reprezintă aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră în Europa și rămâne, conform Agenției Europene de Mediu, unul dintre sectoarele cele mai greu de decarbonizat.
Situația se schimbă în 2025-2026. Odată cu intrarea în vigoare a CSRD și acordul privind CountEmissionsEU, companiile nu se mai pot limita la estimări — trebuie să măsoare, să raporteze și să reducă emisiile conform unor metode armonizate.
Pentru actorii din transport și livrare, întrebarea nu mai este de ce să decarbonizezi, ci cum — concret, cu instrumentele disponibile.
1. Cadrul legislativ: ce se schimbă în 2025-2026
CSRD și Scope 3: logistica sub reflectoare
Din ianuarie 2025, directiva CSRD impune marilor companii europene o raportare detaliată a emisiilor — inclusiv Scope 3, care acoperă emisiile indirecte din lanțul valoric. Or, Scope 3 reprezintă în medie 75 % din totalul emisiilor unei companii. Transportul și distribuția (categoriile 4 și 9 din GHG Protocol) constituie o parte semnificativă.
Concret: dacă sunteți transportator sau prestator logistic, clienții supuși CSRD vă vor solicita date de emisii fiabile și verificabile. Nu mai este opțional.
CountEmissionsEU: o metodă unică pentru transport
Acordul politic privind CountEmissionsEU stabilește o metodă de calcul armonizată la nivel european, bazată pe norma ISO 14083:2023. Abordarea este well-to-wheel (de la sursă la roată), acoperă toate modurile de transport și acordă prioritate datelor primare.
Publicarea emisiilor rămâne voluntară — dar dacă o companie alege sau este obligată să le comunice, trebuie să urmeze acest cadru. Comisia Europeană prevede un instrument de calcul gratuit, adaptat IMM-urilor.
2. Măsurarea amprentei de carbon a livrărilor
Înainte de a reduce, trebuie să măsori. Există trei abordări:
- Fuel-based: calcul bazat pe consumul real de combustibil — cea mai precisă, dar solicitantă în privința datelor.
- Activity-based: calcul bazat pe distanța parcursă, greutatea transportată și factori de emisie standard — mai accesibilă, dar mai puțin granulară.
- Hibridă: date reale acolo unde există, factori standard pentru restul — compromisul cel mai pragmatic.
Norma ISO 14083 oferă cadrul de referință: perimetru well-to-wheel, factori de emisie pe mod de transport și posibilitatea de a utiliza baze de date recunoscute atunci când datele primare lipsesc.
Principala provocare rămâne calitatea datelor, mai ales într-un context cu mai mulți prestatori. Când lucrezi cu cinci subcontractanți de transport, obținerea unor date fiabile de consum pentru fiecare cursă este o adevărată bătălie. Aici își dovedesc utilitatea instrumentele integrate în TMS (Transport Management Systems).
3. Pârghii concrete pentru reducerea emisiilor de CO2 din livrări
Optimizarea rutelor: pârghia nr. 1
Este pârghia cea mai imediată și cea mai cuantificabilă. Conform NextBillion.ai, optimizarea rutelor reduce în medie emisiile de CO2 cu 15–25 %, cu economii de combustibil de până la 20 %.
Principiul este simplu: mai puțini kilometri parcurși = mai puțin combustibil consumat = mai puțin CO2 emis. Dar câștigurile depășesc simpla reducere a distanței — un algoritm de optimizare reduce și ocolurile, timpii de așteptare și livrările eșuate, tot atâtea surse de emisii invizibile.
Soluții precum OCTAVE-ENGINE fac această optimizare accesibilă IMM-urilor și companiilor de dimensiune medie: opririle, constrângerile orare și capacitățile vehiculelor intră în algoritm, iar planurile de rute optimale ies — în câteva secunde. Iar fiecare kilometru economisit este o dată de carbon verificabilă pentru raportare.
Fiecare kilometru inutil înseamnă CO2 emis degeaba — și un kilometru care va trebui raportat în următorul raport CSRD.
Optimizarea încărcării
Problema este masivă și subestimată. Conform ToolsGroup, gradul mediu de ocupare al camioanelor este de doar 57 % din capacitate pe cursele încărcate, iar 18 % din kilometri sunt parcurși complet în gol.
Optimizarea încărcării — prin combinarea comenzilor, partajarea curselor de retur și ajustarea dimensiunii vehiculelor — poate avea un impact considerabil. Un caz documentat arată eliminarea a 9 000 de camioane pe an, adică 60 000 de tone de CO2 evitate.
Electrificarea flotelor
Pentru distribuția urbană, electrificarea avansează rapid. Costurile de exploatare ale vehiculelor electrice sunt cu 20–50 % mai mici decât cele ale modelelor termice în utilizare urbană. Amazon, cu peste 35 000 de utilitare Rivian implementate, raportează o reducere de 50 % a emisiilor GES față de diesel.
Dar atenție: un vehicul electric cu rute prost planificate risipește autonomia inutil. Optimizarea rutelor este cu atât mai critică pentru o flotă electrică, unde fiecare kilometru suplimentar afectează direct capacitatea rămasă a bateriilor.
Transferul modal: de la șosea la cale ferată
Transportul feroviar de marfă emite cu 80 % mai puțin CO2 pe tonă-kilometru decât transportul rutier. Pentru distanțele lungi (peste 700 km), transferul modal către calea ferată este o pârghie puternică — chiar dacă ponderea feroviarului în Europa reprezintă doar 18 % din marfă, față de 72 % pentru transport rutier.
4. De la măsurare la avantaj competitiv
CSRD este o constrângere — dar și o oportunitate strategică. Companiile care își structurează raportarea de carbon înaintea termenelor obțin un avantaj tangibil:
- Licitații: expeditorii supuși CSRD cer tot mai multă transparență privind carbonul de la prestatorii de transport. Capacitatea de a furniza date de emisii fiabile devine un criteriu de selecție.
- Diferențiere comercială: la servicii egale, transportatorul care documentează și reduce emisiile are un argument decisiv.
- Cerc virtuos: fiecare rută optimizată generează simultan o economie de costuri și o dată de carbon verificabilă — aceeași investiție servește atât performanța operațională, cât și raportarea CSR.
Optimizarea rutelor nu este doar un instrument de productivitate — este un instrument de conformitate și competitivitate.
Ce trebuie reținut
Amprenta de carbon a logisticii a trecut din sfera CSR-ului voluntar în cea a obligației reglementare și a avantajului competitiv. Cadrul este stabilit (CSRD, CountEmissionsEU, ISO 14083), instrumentele există, iar pârghiile sunt identificate.
Cel mai concret și mai imediat punct de plecare rămâne optimizarea rutelor: este pârghia care produce cele mai rapide rezultate, care nu necesită investiții masive în infrastructură și care generează date direct utilizabile pentru raportarea de carbon.
Măsoară, optimizează, raportează — acesta este cercul virtuos al decarbonizării logistice.
Doriți să reduceți amprenta de carbon a livrărilor, optimizându-vă în același timp costurile de transport? Contactați echipa OCTAVE-ENGINE pentru a descoperi cum optimizarea rutelor poate deveni prima dumneavoastră pârghie de decarbonizare.